Ziua 1

Prima zi a celui de-al XXI-lea Congres Național al Societății de Neurologie din România a pus în discuție unele dintre cele mai actuale subiecte din domeniu, de la Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare, la tratamentul endovascular pentru AVC, imunoterapia în boala Alzheimer sau abordarea multidisciplinară a epilepsiei de lob temporal.

 În deschidere, Prof. Dr. Cristina Tiu, președinte al SNR, a abordat direcțiile de cercetare în patologia cerebrovasculară, utilizări ale biomarkerilor serici, celulari și imagistici și a subliniat nevoia de a înlocui conceptul de time window cu acela de tissue window și precum și ideea că noțiunea de neuro-protecție tinde să fie înlocuită de cea de citoprotecție.

În același timp, a analizat în ce măsură avem nevoie de imagistică sofisticată în evaluarea unui AVC, respectiv în ce măsură perfecționarea inteligenței artificiale ar putea estima corect miezul necrotic prin CT sau RMN.

 Prof. Dr. Dafin Mureșanu a explicat cât de necesară este Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC), care va fi gata la finalul anului acestuia, în condițiile în care una din trei persoane va suferi de-a lungul vieții de o patologie neurologică, aceasta devenind astfel sursa nr. 1 de dizabilitate la nivel mondial (nr. 3 în Europa) și nr. 2 de mortalitate la nivel mondial (nr. 3 în Europa).

Prof. Mureșanu a insistat asupra nevoii de a aloca resurse în mod proporțional cu incidența și impactul patologiei: în România, bolile aparatului cardio-vascular sunt cauza a 52% dintre decese, în timp ce tumorile – doar a 14%. „Mortalitatea este mult mai mare pe zona noastră, dar resursele sunt mult mai puține decât în zona de cancer”, a spus prof. Mureșanu.

SNBCC face parte din Strategia Națională de Sănătate 2002-2030 și este aliniată cu politicile europene și ale OMS. La nivel european, Stroke Action Plan for Europe își propune până în 2030 ca povara AVC să se reducă cu 10%, ca 90% dintre tratamente să aibă loc în unități de AVC acut, servicii integrate la toate nivelurile de îngrijiri și programe de sănătate publică multisectoriale. Dintre progresele făcute de România, putem menționa că am trecut de 3.200 de cazuri trombolizate în 2022, față de 400 în 2016, și că Ministerul Sănătății a aprobat programul de studii complementare în neuroradiologie intervențională.

 Despre progres putem vorbi și în cazul imunoterapilor în boala Alzheimer. Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu a arătat că numărul celor cu tulburări neurocognitive crește la nivel mondial, iar în România, în lipsa unui registru de pacienți, estimăm un număr de 300.000 de cazuri. Până la începutul lui 2023, existau doar terapii simptomatice și consensul era că nicio terapie nu poate schimba cursul unei boli neurodegenerative.

Un articol din NEJM aduce însă semnale pozitive: studiile clinice arată că Lecanemab a reușit să încetinească declinul cognitiv.

 Anul acesta, lectura din cadrul conferinței „Gheorghe Marinescu” i-a aparținut Prof. Dr. Tudor Jovin, neurolog intervențional, directorul Cooper Neurological Institute. După ceremonia de premiere, acesta a analizat stadiul tratamentului endovascular în AVC. „Deși tehnologia a avansat enorm”, a spus prof. Jovin, „nu am făcut progrese ca să aducem pacientul mai repede la poarta spitalului”.

Eficiența intraspitalicească trebuie îmbunătățită major, în condițiile în care acum e nevoie de 90 de minute pentru a aduce pacientul la puncția arterială, din momentul în care acesta a ajuns la spital.

Prof. Jovin a analizat dacă sunt relevante toate procedurile de imagistică care se fac acum unui pacient înainte de trombectomie, în condițiile în care timpul trebuie scurtat pe cât posibil. Chiar dacă în câțiva ani vom avea probabil metode de a detecta un AVC în spital sau chiar acasă, datorită unor device-uri portabile sau unor aplicații, focusul trebuie să fie axat pe a trata mai mulți pacienți cu stroke, și mai eficient, a spus Prof. Jovin.

Conferința ,,Gheorghe Marinescu” a fost urmată de o secțiune deosebit de interesantă dedicată mecanismelor fiziopatologice ale accidentelor vasculare cerebrale. Domnul Conf. Dr. Sorin Tuță a prezentat implicarea disfuncției plachetare atât în accidentul ischemic, cât și în cel hemoragic, cu implicații asupra terapiei în ambele tipuri de afecțiuni. Doamna Prof. Dr. Rodica Bălașa a adus auditoriului informații recente, inclusiv din cercetările colectivului de la Târgu Mureș, privind rolul astrocitului în evoluția modificărilor din parenchimul cerebral după efectuarea procedurilor de revascularizare. Sesiunea a fost încheiată de către doamna Prof. Dr. Mihaela Simu de la UMF ,,Victor Babeș”, Timișoara, care a prezentat o lucrare complexă despre rolul barierei hemato-encefalice în bolile neurodegenerative, punând accentul pe conexiunile existente între patologia vasculară cerebrală și boala Alzheimer.

Congresul din acest an a abordat un format nou, cu secțiuni paralele în partea a doua a zilei, astfel încât să poată fi abordate domenii variate din patologia neurologică.

Secțiunea dedicată abordării multidisciplinare a pacientului cu factori de risc cardio- și cerebrovasculari ne-a dat ocazia unei incursiuni în strategiile de prevenție privite prin prisma disciplinei de sănătate publică, prezentate de către doamna Dr. Andreea Steriu. Conf. Dr. Sorin Ioacără de la Spitalul Universitar de Urgență Elias a adus în atenția noastră clasa analogilor de GLP1, care a dovedit un real potențial pentru reducerea riscului de AVC la pacienții cu diabet zaharat. Doamna Prof. Dr. Elisabeta Bădilă a reușit să concentreze într-o prezentare extrem de clară obiectivele și mijloacele terapeutice în tratamentul hipertensiunii arteriale la pacienții cu accidente vasculare cerebrale atât ischemice, cât și hemoragice. Secțiunea a fost întregită prin prezentarea celor mai noi clase terapeutice și indicații de ghid pentru controlul dislipidemiilor de către domnul Șef de Lucrări Dr. Adrian Buzea, aparținând ca și doamna Prof. Dr. Bădilă colectivului clinicii de cardiologie de la Spitalul Colentina, și prin informațiile aduse de către Șef de Lucrări Dr. Bogdan Obrișcă, medic nefrolog la Spitalul Fundeni, privind aspectele particulare ale managementului AVC la pacientul cu boală renală cronică, cu un accent asupra terapiei anticoagulante orale.

Ultima sesiune a zilei desfășurată în sala de teatru a fost dedicată abordării multidisciplinare a epilepsiei de lob temporal, susținută de către un colectiv cu o bogată experiență în domeniu, coordonat de către Conf. Dr. Ioana Mîndruță, în colaborare cu reputatul chirurg Dr. Sergiu Stoica. Sesiunea a oferit ocazia unei incursiuni în evaluarea complexă a pacientului cu indicație pentru tratamentul chirurgical al epilepsiei, atât non-invazivă (Dr. Andrei Dăneasa), cât și invazivă (Dr. Irina Oane – neurolog și Dr. Aura Dabu – neurochirurg).

Prof. Dr. Radu Tănăsescu a pus în discuție decizia de a doza anticorpii la pacienții cu crize epileptice, respectiv continuitatea, după faza acută, a tratamentului imunosupresor în encefalitele autoimune, în condițiile în care nu există biomarkeri utili în diagnosticare, iar efectele adverse ale imunosupresiei pot fi majore. Conf. Dr. Irene Davidescu a abordat un subiect de mare actualitate privind terapia sclerozei multiple la pacientul vârstnic, ținând cont de procesele de imunosenescență. Doamna Conf. Dr. Adriana Dulămea de la clinica de neurologie a Institutului Clinic Fundeni, un centru cu tradiție în diagnosticul și tratamentul miasteniei gravis, a prezentat o lucrare dedicate opțiunior terapeutice actuale în această afecțiune. Lucrarea susținută de As. Univ. Dr. Vlad Tiu de la Spitalul Universitar de Urgență Elias a fost dedicată neuropatiei optice, cu accent asupra particularităților terapeutice în formele tipice și atipice.

Terapiile orale în scleroza multiplă au avut o întreagă sesiune dedicată. În cadrul acesteia, Prof. Dr. Rodica Bălașa a abordat rolul inhibitorilor de tirozin-kinază Bruton, ca moleculă intracelulară de semnalizare implicată în reglarea, maturizarea, activarea celulelor B și a microgliilor, în condițiile în care acestea sunt cel mai frecvent tip de celule din SNC și tind să se transforme din celule protectoare în celule „distrugătoare”. Domnul Dr. Mihai Vasile, Șef de Lucrări la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central ,,Carol Davila”, București, a vorbit despre modulatorii receptorilor de sfingozin-1-fosfat, iar Șef de Lucrări Dr. Smaranda Maier de la clinica de neurologie din Târgu Mureș a prezentat informații actuale privind tratamentul cu dimetil fumarat. Doamna Prof. Dr. Mihaela Simu a completat tabloul terapiilor orale, aducând date referitoare la terapiile de resetare imună, foarte utile practicienilor implicați în managementul sclerozei multiple.

În premieră în cadrul congresului au fost organizate workshop-uri care au pus accentul pe dobândirea unor abilități practice sau pe detalierea unor algoritmi de diagnostic. Workshop-ul dedicate explorării non-invazive a circulației cervico-cerebrale, coordonat de doamna Dr. Florina Antochi, cercetător științific principal grad II în clinica de neurologie SUUB, a inclus noțiuni teoretice și demonstrații practice privind detecția semnalelor microembolice (As. Univ. Dr. Raluca Badea, SUUB), determinarea reactivității vasomotorii (Șef de Lucrări Dr. Athena Ribigan, SUUB) și monitorizarea vasospasmului în hemoragia subarahnoidiană (Dr. Alexandru Dimancea, SUUB). Cel de-al doilea workshop al zilei a fost organizat împreună cu colecivul clinicii Nova, ORL. Dr. Ioana Vodă și echipa coordonată de către dânsa au încântat auditoriul prin cazuistica prezentată și informațiile practice privind metodele de diagnostic ale sindroamelor vertiginoase, alături de manevrele terapeutice de repoziționare.

Ziua 2

Cea de-a doua zi a Congresului Național de Neurologie a continuat cu lucrări dedicate patologiei cerebrovasculare, neuro-reabilitării, tulburărilor de comportament motor și, în a doua parte a zilei, cu prezentări despre rolul anticorpilor monoclonali în terapia sclerozei multiple și opțiuni terapeutice în cazul neuromielitei optice.

* Din seria patologiei cerebrovasculare reținem lucrarea Prof. dr. Corina Roman, Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu, și cea a Conf. Dr. Zoltan Bajko, UMFST „George Emil Palade”, Târgu Mureș. Prof. Roman a analizat incidența și factorii de risc care duc la apariția crizelor epileptice post-AVC, cele două scale care pot indica această probabilitate, precum și terapia farmacologică optimă, subliniind rolul statinelor în scăderea riscului de apariție a EpAVC .

* În aceeași sesiune au fost prezentate tulburarările neurocognitive de cauză vasculară de către Prof. Dr. Dan Cuciureanu și o privire de ansamblu asupra tulburărilor motorii determinate de către accidentele vascular cerebrale (Prof Dr. Cristian Falup- Pecurariu) pe de o parte și a tulburărilor cardio-vasculare din boala Parkinson pe de altă parte (Prof. Dr. Lăcrămioara Perju- Dumbravă).

* Conf. Bajko a analizat abordarea modernă a diagnosticului și tratamentului sindromului de hiperfuzie cerebrală, o complicație relativ rară, dar severă, a intervențiilor de revascularizație cerebrală și a insistat asupra monitorizării tensionale în primele 30 de zile după intervenție, ca esențială pentru prevenția acestui sindrom.

* Prof. dr. Dafin Mureșanu, președintele EFNR, a prezentat principiile de acțiune și programele de training organizate în Europa și nu numai, și a evidențiat interconectarea cu alte organisme internaționale, precum Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology, European Stroke Association sau Neurotech, un consorțiu european de opt universități prestigioase, dedicat educației continue și inovării în domeniu.

Prof. Mureșanu a atras atenția asupra conceptului de „brain recovery” și a modului în care, în ultimii 10 ani, am înțeles mai bine cum se comportă creierul după o leziune, precum și natura și potențialele rezultate ale intervențiilor noastre. Marea schimbare, spune acesta, este că efectele unei anumite intervenții nu sunt efectele intervenției per se, ci ale interacțiunii dintre aceasta și rezerva biologică a pacientului. „Tot ce vom face mai departe trebuie să ia în considera această rezervă”, a subliniat prof. Mureșanu.

* În cadrul aceleiași sesiuni, Prof. dr. Volker Homberg a atras atenția că există și medicamente care, administrate după un AVC sau o leziune traumatică a creierului, i-ar putea afecta neuro-plasticitatea și că e nevoie de o înțelegere mult mai profundă a patofiziologiei înainte de designul unei intervenții farmacologice. Intervențiile farmacologice neuroprotective din faza post-acută a unui AVC trebuie combinate și cu alte mijloace de reabilitare.

* Prof. Natan Bornstein, directorul Brain Division la Shaare Zedek Medical Center din Ierusalim, a abordat subiectul interacțiunilor dintre afecțiunile vasculare și cele neurodegenerative. AVC-ul și demența sunt strâns corelate: 1 din 10 pacienți prezintă deja demență când face un AVC și 1 din 10 va dezvolta demență după primul AVC, un element de maximă importanță fiind astfel prevenția primară și secundară a AVC.

* Despre recuperare post-AVC a vorbit și Prof. Steven Zeiler, de la Johns Hopkins, și a insistat că reabilitarea ar trebui să existe pentru toți acești pacienți, indiferent că se află acasă sau într-o unitate de îngrijiri, și că ar trebui susținută prin măsuri adecvate, recuperarea „spontană”, într-o fereastră de oportunitate.

* Prof. Sabahat Wasti a pledat pentru recuperare ca un continuum care trebuie să înceapă în primele 24-48 de ore și care n-ar trebui să se limiteze la mobilitate, ci și la screeningul disfagiei și alte elemente clinice importante. A insistat asupra nevoii de a comunica cu pacientul în orice fel – „vorbește cu pacientul, nu doar despre pacient”, spune Prof. Wasti, „și nu lăsa dizabilitatea să se instaleze”.

Sesiunile de după-amiază în sala de teatru au debutat cu două lucrări despre tromboliza în situații particulare, prezentate de către Șef de Lucrări Dr. Adina Stan (UMF Cluj) - ,,AVC în sarcină și puerperium” – și de către Șef de Lucrări Dr. Elena Terecoasă - ,,Managementul infarctelor retiniene și spinale” – cu mesajul că aceste situații particulare permit efectuarea trombolizei cu evaluarea atentă a fiecărui caz în parte.

Sesiunea ANGELS a adus în atenție atât acțiunea prioritară cu un raport național prezentat de către Prof. Dr. Cristina Tiu și rapoarte ale centrelor din țară (Sibiu – Prof. Dr. Corina Roman, Constanța – Dr. Cristina Laza, Iași – Șef Lucrări Dr. Diana Hodorog, INNBNV – Șef Lucrări Dr. Mirabela Manea), precum și o scurtă prezentare a activităților ANGELS, cu accent pe programul FAST-HEROES (Mădălina Butuc).

* În sesiunea ,,Aspecte etiologice si terapeutice particulare in AVC”, Prof. Dr. Cătălin Jianu a prezentat aspecte legate de diagnosticul stenozelor intracraniene simptomatice, în timp ce Conf. Dr. Anca Moțățăianu a abordat o temă de interes legată de particularitățile infarctului cerebral la pacienții cu cancer.

* Sesiunea a fost completată de Șef de Lucrări Dr. Mihai Vasile, cu o lucrare legată de controverse în managementul trombofiliilor cauzatoare de AVC, și de Șef de Lucrări Dr. Athena Ribigan, care a dezvoltat tema tratamentului anticoagulant oral la pacienții cu AVC, cu accent pe felul în care ghidurile curente pot fi implementate în practica de zi cu zi.

* După-amiaza au avut loc o serie de prezentări despre terapiile actuale în tulburările de comportament motor. Prof. dr. Bogdan Popescu a pus în discuție distoniile, fenomenologia motorie relevantă pentru diagnosticul diferențial și opțiunile terapeutice existente: medicamentoase, injectarea cu toxină botulinică și stimularea cerebrală profundă. „Distonia este o afecțiune nu atât de rară pe cât se crede, subdiagnosticată, subtratată și invalidantă”, a atras atenția prof. Bogdan Popescu. 

A analizat, de asemenea, strategiile în abordarea conceptului de stimulare dopaminergică continuă în boala Parkinson și a subliniat că aceasta e mult mai mult decât un deficit dopaminergic, atrăgând atenția asupra unor comportamente care pot influența cursul tratamentului.

* Dr. Amalia Ene a completat sesiunea despre boala Parkinson cu o perspectivă asupra folosirii apomorfinei, iar Conf. Dr. Adriana Dulămea și Conf. Dr. Jozsef Szasz au prezentat beneficiile infuziei continue cu Lecig, cu importante date teoretice, dar și practice din experiența clinică.

* Ziua s-a încheiat cu o serie de lucrări pe tema rolului anticorpilor monoclonali în terapia neuromielitei optice, prin prezentarea Conf. Dr. Cristina Panea care a abordat rolul Satralizumabului, un anticorp monoclonal combinat, cu eficacitate în reducerea recăderilor, și respectiv a sclerozei multiple.

* Prof. Dr. Cristina Tiu a adus în discuție unele întrebări cheie: cum alegem tratamentul, cum știm că am ales bine și cât timp menținem o terapie. A subliniat că există dovezi clare pentru folosirea terapiilor de înaltă eficacitate ca primă linie terapeutică și a dat exemplul studiilor care au comparat eficacitatea interferonului, respectiv a Ocrelizumabului, în reducerea progresiei SM-ului timp de 9 ani.

* În completare, Conf. Dr. Irene Davidescu a prezentat o nouă opțiune terapeutică în scleroza multiplă, Ofatumumab, primul anticorp monoclonal complet uman, care a primit aprobare și în Europa, în 2021.

Workshop-ul dedicat diagnosticului CIDP a fost coordonat de către doamna Prof. Dr. Mihaela Simu și Dr. Tudor Lupescu, participanții având ocazia să parcurgă sistematizat etapele diagnosticului clinic și să înțeleagă interpretarea rezultatelor examenului neuroelectrofiziologic. Un al doilea workshop al zilei a prezentat aspecte practice privind diagnosticul și tratamentul epilepsiei. Conf. Dr. Ioana Mîndruță (coordonator), Dr. Flavius Bratu și Dr. Cristina Ghiță, toți trei din clinica de neurologie SUUB, precum și Dr. Anca Arbune din cadrul Institutului Clinic Fundeni, au reușit să facă o trecere comprehensivă prin semiologia crizelor epileptice, aspectul electroencefalogramei și algoritmul de alegere a tratamentului, cu un suport foarte interesant de cazuri clinice din experiența personală, prezentate interactiv.

Ultima zi a Congresului va aduce prezentări pe tema hemoragiei cerebrale intraparenchimatoasă, a migrenei, bolilor rare, dar și sesiunea dedicată medicilor rezidenți.

Ziua 3

Cea de-a treia zi de congres a debutat cu sesiunea dedicată accidentelor vasculare cerebrale hemoragice.

Dr. Răzvan Radu, asistent universitar în Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgență București, a pledat pentru un interes mai mare față de hemoragia cerebrală non-traumatică, al cărei grad de mortalitate a rămas neschimbat în ultimii 20 de ani în România, atrăgând atenția că lipsa progreselor nu poate fi atribuită exclusiv procentului scăzut de intervenții neurochirurgicale.

În completare, dr. Bogdan Cășaru,  din cadrul aceluiași colectiv  a analizat evaluarea imagistică în hemoragia intracerebrală, subliniind importanța imagisticii cerebrale cât mai rapide după producerea incidentului, nevoia utilizării de rutină a substanței de contrast, precum și  momentele cheie în care repetarea imagisticii poate aduce informații utile.

Tot de la Clinica de Neurologie a SUUB, asist. univ. dr. Raluca Badea a argumentat pentru conceptul de fereastră terapeutică în cazul unui AVC hemoragic și factorii asociați cu un prognostic nefavorabil. „Dacă reușim din prima oră să controlăm tensiunea arterială,  glicemia serică, temperatura și reversia anticoagulării, putem scădea cu 14% numărul pacienților cu un status funcțional prost la 6 luni după un AVC hemoragic”, a spus dr. Badea. 

Sesiunea a fost încheiată de șef de lucrări dr. Mirabela Manea, de la INNBN cu o lucrare despre managementul hemoragiei cerebrale la pacientul plurivascular și de Prof. dr. Carmen-Adella Sîrbu, de la Spitalul Militar de Urgență ”Carol Davila” București, care a prezentat istoria abordului chirurgical pentru hematoamele cerebrale intraparenchimatoase, cu focus pe ultimele date privind tehnicile chirurgicale minim invazive și rezultatele celor mai recente studii în domeniu.

Sesiunea dedicată tehnicilor neurointervenționale a debutat cu prezentarea dr. Bogdan Dorobăț despre stenozele în tandem la pacienții cu AVC ischemic acut, completând în final cu o analiză a situației centrelor dedicate din România. Dr. Cristian Mihalea, de la CHU Bicêtre, Paris, a vorbit despre trombectomia ACM segment M2, în timp ce dr. Răzvan Radu a adus în discuție tehnicile necesare pentru diagnosticarea sindromului de hipotensiune intracraniană, precum și potențiale soluții terapeutice, utilizând imagini din experiența personală dobândită în cadrul stagiului de pregătrie în Neuroradiologie intervențională la Montpellier. Sesiunea a fost închisă de Dr. Vlad Vintilă, medic primar Cardiologie la Spitalul Universitar de Urgență București și Dr. Florina Antochi, CS II, medic primar Neurologie în cadrul aceluiași spital, care au prezentat viziunile fiecărei specialități în privința abordării pacientului cu afectare cardio și cerebro-vasculară, în special în situația în care pacienții asociază steoze carotidiene și coronariene multiple.

Sesiunea dedicată migrenei a avut-o în prim plan pe Prof. dr. Jensen Rigmore, co-fondator și director al Danish Headache Center, care a subliniat că migrena („headache”) este una dintre principalele cauze pentru numărul anilor trăiți cu dizabilitate și a trecut în revistă criteriile de diagnostic, nivelurile de îngrijire, principiile și mijloacele de tratament disponibile la acest moment. Nu mai puțin valoroase au fost prezentările legate de relația între migrenă și accidental vascular cerebral a doamnei Dr. Adina Roceanu, cercetător științific principal grad II la clinica de neurologie SUUB, sau cele legate de clasele terapeutice noi, cum ar fi antagoniștii de receptori CGRP (Conf. Dr. Sorin Tuță) sau anticorpii monoclonali (Prof. Dr. Lăcrămioara Perju-Dumbravă). Sesiunea a fost încheiata de lucrarea dedicată monitorizării pacientului cu migrenă (Șef Lucrări Dr. Elena Terecoasă).

Sesiunea medicilor rezidenți s-a bucurat de același succes precum în anii anteriori, iar premiul I a fost intens disputat sub privirile unui public numeros. Dr. Patricia Hanghicel, medic rezident în cadrul centrului universitar Cluj a fost votată ca având cea mai bună prezentare din cadrul sesiunii, pentru lucrarea sa intitulată „Sindromul Clippers - O provocare diagnostică”.

Congresul a fost închis de două sesiuni care au reținut atenția participanților până la final.

O sesiune varia, în care Șef de Lucrări Dr. Horia Nicolae, medic primar în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Elias, a prezentat viziunea medicului neurolog asupra sindroamelor vertiginoase, Conf.Dr. Cristina Pleșa de la Spitalul Universitar de urgență Militar Central ”Carol Davila” București a adus în discuție experiența clinicii în terapia avansată a bolii Parkinson, iar Dr. Ayghiul Mujdaba de la Spitalul Universitar Clinic Colentina a prezentat tratamentul spasticității post-AVC.

Într-o sesiune paralelă, a fost abordată tematica atrofiei musculare spinale, prin lucrările prezentate de Prof. Elman Lauren, de la University of Pennsylvania, și Dr. Crisanda Vîlciu împreună cu  Dr. Oana Mihalache, de la Spitalul Clinic Fundeni, cu date de actualitate, atât din literatura de specialitate cât și din experiența personală.

Ultimul workshop din congres s-a bucurat de o audiență numeroasă și a abordat evaluarea în acut a pacientului cu AVC ischemic. Șef de Lucrări Dr. Anamaria Vintilă (clinic de cardiologie a Spitalului Colțea) a adus în atenție noțiuni elementare privind evaluarea ecocardiografică a pacientului cu AVC acut în camera de garda, evaluare care, efectuată de către neurolog, ar putea oferi informații esențiale pentru managementul cazului, fără a putea bineînțeles înlocui o ecocardiografie complete efectuată de către medicul specialist cardiolog. În contextual preocupărilor pe plan internațional privind imagistica vasculară și parenchimatoasă în AVC ischemic acut, lucrarea doamnei  Șef de Lucrări Dr. Alina Necula (SUUB) despre angio-CT și lucrarea doamnei Șef de Lucrări Dr. Andreea Marinescu (SUUB) privind imagistica de perfuzie cerebrală au fost deosebit de utile pentru înțelegerea avantajelor și limitelor acestor tehnici.

Vă așteptăm la cel de al XXII-lea Congres al Societății de Neurologie din România, la Sinaia, în perioada 5-7 iunie 2024, organizat ca în fiecare an în colaborare cu Fundația Societății de Neurologie din România, sub egida UMF ”Carol Davila” București.